De 15 ani punem în practică 𝐦𝐨𝐝𝐞𝐥𝐮𝐥 𝐞𝐜𝐨𝐧𝐨𝐦𝐢𝐞𝐢 𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐥𝐞 și ajutăm activ la dezvoltarea unei culturi formate în jurul acestui model economic. De la instituții private și autorități publice, până la publicul larg, punem în lumină modul prin care economia socială contribuie activ la 𝐫𝐞𝐝𝐮𝐜𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐠𝐫𝐚𝐝𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐬𝐚̆𝐫𝐚̆𝐜𝐢𝐞 în țară, la integrarea și adaptarea persoanelor vulnerabile pe piața muncii, și în general, la dezvoltarea socio-economică a României.
Promovarea economiei sociale înseamnă dezvoltarea unei responsabilității colective față de cei în nevoie și crearea unei culturi de solidaritate. În acest sens, cu ocazia Conferinței Organizațiilor și Întreprinderilor de Economie Socială pe care am organizat-o la Palatul Parlamentului pe 23 octombrie, am prezentat o 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐮 𝐫𝐨𝐥 𝐝𝐞 𝐟𝐮𝐧𝐝𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐮𝐧𝐞𝐢 𝐩𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜𝐢 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐞 𝐧𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞 care să vizeze inserția socio-profesională a persoanelor adulte vulnerabile prin economia socială.
Ce înseamnă acest lucru?
- Propunem ca România să implementeze o strategie națională de inserție formată din politici sociale, de ocupare, de achiziții publice responsabile social și de economie socială, și să recunoască inserția socio-profesională drept un serviciu care să poată beneficia de un cadru legislativ și de finanțare dedicat.
- Cercetarea se concentrează pe o evaluare la nivel național a modului în care întreprinderile sociale și întreprinderile sociale de inserție funcționează, propune soluții de bună implementare și finanțare a acestora pe termen lung, și analizează provocările și piedicile legislative care opresc aceste instituții să se dezvolte.
Cea de a doua cercetare intitulată „Capacitarea Grupurilor Vulnerabile pentru Incluziune și Inovație Socială.” este un raport sociologic realizat începând din 2021. Am intervievat peste 450 de persoane din 6 județe ale țării- femei și bărbați, cu vârstele între 16 și 64 de ani. Am vrut să aflăm care este 𝐚𝐜𝐜𝐞𝐬𝐮𝐥 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐨𝐫 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐨𝐚𝐧𝐞 𝐥𝐚 𝐬𝐞𝐫𝐯𝐢𝐜𝐢𝐢 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐞 𝐬̦𝐢 𝐩𝐫𝐢𝐯𝐚𝐭𝐞 de ocupare pe piața muncii, cât și servicii conexe – locuire, sănătate, educație, calificare. În cadrul Conferinței am prezentat principalii indicatori și câteva dintre concluzii. În luna noiembrie am finalizat raportul complet cu concluziile și recomandările necesare.
𝐈𝐚𝐭𝐚̆ 𝐜𝐚̂𝐭𝐞𝐯𝐚 𝐝𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐜𝐥𝐮𝐳𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐫𝐚𝐩𝐨𝐫𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢:
- 𝐈̂𝐧𝐭𝐫𝐞𝐩𝐫𝐢𝐧𝐝𝐞𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐢𝐧𝐬𝐞𝐫𝐭̦𝐢𝐞/ 𝐮𝐧𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐥𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐭𝐞𝐣𝐚𝐭𝐞 𝐚𝐮𝐭𝐨𝐫𝐢𝐳𝐚𝐭𝐞 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐩𝐫𝐢𝐧𝐜𝐢𝐩𝐚𝐥𝐢𝐢 𝐚𝐧𝐠𝐚𝐣𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢 𝐚𝐢 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐨𝐚𝐧𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐢𝐧 𝐠𝐫𝐮𝐩𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐯𝐮𝐥𝐧𝐞𝐫𝐚𝐛𝐢𝐥𝐞. Integrarea și menținerea acestora pe piața muncii necesită o serie de servicii de suport (consiliere, formare profesională etc.).
- În rândul persoanelor vulnerabile se observă o 𝐥𝐢𝐩𝐬𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐢𝐧𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐭̦𝐢𝐢 𝐩𝐫𝐢𝐯𝐢𝐧𝐝 𝐬𝐞𝐫𝐯𝐢𝐜𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐞 𝐝𝐞 𝐨𝐜𝐮𝐩𝐚𝐫𝐞 𝐬̦𝐢 𝐨𝐩𝐨𝐫𝐭𝐮𝐧𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐫𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐟𝐞𝐬𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆ 𝐨𝐟𝐞𝐫𝐢𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐢𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐞. Serviciile publice trebuie să fie aduse cât mai aproape de aceste persoane pentru a fi eficiente, iar acest lucru presupune existența de servicii mobile care să ajungă la acești cetățeni si/ sau transpunerea informației într-un limbaj accesibil.
- Lipsa de ocupare a persoanelor vulnerabile este un 𝐞𝐟𝐞𝐜𝐭 𝐚𝐥 𝐚𝐛𝐚𝐧𝐝𝐨𝐧𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐬̦𝐜𝐨𝐥𝐚𝐫 𝐬̦𝐢 𝐚𝐥 𝐩𝐫𝐨𝐛𝐥𝐞𝐦𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐢𝐧 𝐜𝐚𝐝𝐫𝐮𝐥 𝐬𝐢𝐬𝐭𝐞𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐢̂𝐧𝐯𝐚̆𝐭̦𝐚̆𝐦𝐚̂𝐧𝐭. Astfel, sunt necesare cursuri de calificare adecvate nivelului lor de educație și/sau participarea la programe de tip a doua șansă, pentru a le crește șansele de integrare pe piața muncii.
- Pentru cei cu copii în întreținere sunt 𝐧𝐞𝐜𝐞𝐬𝐚𝐫𝐞 𝐬𝐞𝐫𝐯𝐢𝐜𝐢𝐢 𝐜𝐨𝐧𝐞𝐱𝐞 𝐝𝐞 𝐢̂𝐧𝐠𝐫𝐢𝐣𝐢𝐫𝐞 𝐚 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐨𝐫𝐚 (creșe, grădinițe, programe școală după școală, centre de zi, transport de la școală către acestea etc.) pentru a putea să intre pe piața muncii și să își mențină locul de muncă.
- Este necesară o flexibilitate mai mare a serviciilor de ocupare care să fie oferite în funcție de nevoile persoanelor vulnerabile. Întreprinderile sociale de inserție/ unitățile protejate autorizate au o abordare holistică a integrării profesionale a persoanelor vulnerabile oferind atât ocupare, cât și servicii suport, fapt ce asigură o 𝐫𝐚𝐭𝐚̆ 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐚𝐫𝐞 𝐝𝐞 𝐬𝐮𝐜𝐜𝐞𝐬 𝐢̂𝐧 𝐦𝐞𝐧𝐭̦𝐢𝐧𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐥𝐨𝐫 𝐩𝐞 𝐩𝐢𝐚𝐭̦𝐚 𝐦𝐮𝐧𝐜𝐢𝐢.
Citiți aici raportul sociologic!
Proiectul ”Incluziunea Are Voce” este derulat de Asociația Ateliere Fără Frontiere în parteneriat cu RISE România – Rețeaua Română a Economiei Sociale și Fretex Pluss AS (Norvegia) și beneficiază de o finanțare în valoare de 249.749,00 Euro, prin programul Active Citizens Fund – Romania finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
