Am realizat prima cercetare existentă la nivelul Municipiului București despre accesul pe piața muncii a persoanelor din grupuri vulnerabile și rolul pe care programele de inserție/integrare socio-profesională îl poate avea.
Cercetarea contribuie la conștientizarea problemelor care stau în calea angajării persoanelor greu și foarte greu ocupabile la nivel local și la maparea serviciilor de sprijin existente și necesare pentru a crește angajabilitatea persoanelor din categorii vulnerabile. Am prezentat documentul de recomandări privind îmbunătățirea cadrului de inserție socio-profesională în cadrul Conferinței „Măsuri și instrumente locale de răspuns la nevoile de integrare profesională ale lucrătorilor vulnerabili” pe 12 iunie.
De ce este important să ne pese ce se întâmplă cu grupurile vulnerabile în București?
Prezentăm o serie de opțiuni și soluții la problemele de integrare socială și profesională și propunem măsuri de sprijin care să răspundă nevoilor reale ale tinerilor și adulților aflați cel mai departe și defavorizați pe piața muncii.
Pentru început, iată ce am aflat și credem că e important să știți:
- Comisia Europeană notează în 2022 că în România „ratele de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor și al persoanelor în vârstă, al romilor, al femeilor și al persoanelor cu un nivel scăzut de calificare rămân cu mult sub mediile UE. „
- Datele anchetei europene asupra veniturilor și condițiilor de viață arată că în 2021, 16.4% din populația București-Ilfov se afla la risc de sărăcie și excluziune socială
- Conform rezultatelor preliminare ale unei cercetări sociologice realizate de către AFF rezultă că dintre cei 230 respondenți domiciliați în București, mai mult de 50% sunt șomeri neînregistrați, lucrează pe piața neagră sau au un statut neclar privind ocuparea.
- Sectorul economiei sociale este încă nedezvoltat în capitală și totuși prezintă cel mai mare potențial pentru creșterea statutului socio-economic al persoanelor din categorii vulnerabile. Nu există nicio întreprindere socială de inserție și doar două întreprinderi sociale în Municipiul București.
- Subvențiile acordate angajatorilor care încadrează în muncă persoane din categorii vulnerabile conform Legii 76/2002 privind șomajul s-au dus în proporție de 93% către șomeri în vârstă de peste 45 ani în perioada 2021-2023 și prea puțin către persoane din alte grupuri cu adevărat vulnerabile.
- Măsurile de activare a persoanelor greu angajabile și subvențiile sunt prost direcționate și se manifestă în lipsa unor soluții pe termen lung pentru persoanele inactive, precum și cele cu dizabilități. ( OECD Economy Surveys 2022)
În scopul adresării și soluționării acestor tipuri de problematici, am identificat o serie de propuneri de politici publice din categoria serviciilor de sprijin care să corespundă cu nevoile reale ale acestora.
Este mult mai dificil pentru o persoană vulnerabilă să își găsească un loc de muncă din cauza problemelor multiple cu care se confruntă: de la probleme de sănătate, psiho-emoționale, adicții, până la lipsa calificărilor și a educației, părinți singuri care nu au acces la centre unde să-și lase copiii pe timpul programului de lucru, sau chiar lipsa unei locuințe.
Este deci nevoie de o rețea de sprijin care să funcționeze colaborativ și integrat încă din perioada de dinaintea angajării pe toată perioada parcursului de integrare, inclusiv pentru monitorizarea post-angajare.
Astfel, iată câteva dintre recomandările pe care le propunem:
- Introducerea inserției socio-profesionale a persoanelor din categorii vulnerabile prin întreprinderi sociale de inserție ca obiectiv în planurile de acțiune locală. Scopul fiind tranziția către o viață independentă.
- Dezvoltarea unei rețele de centre locale de inserție de tipul servicii publice dedicate integrării socio-profesionale.
- Extinderea de servicii sociale cu componentă de integrare pe piața muncii către toate persoanele aflate în categorii de risc și față de care nu există suficient de multe servicii. Ex. persoanele care au fost private de libertate, persoane care suferă de abuz de substanțe, persoane refugiate, persoane aflate în probațiune, persoane victime ale traficului de persoane sau violență domestică.
- Diversificarea și multiplicarea serviciilor de sprijin pentru toate grupurile vulnerabile. Exemple : centre de zi pentru copii/after school, servicii sociale de sănătate mentală, servicii sociale medicale, educație financiară, cursuri de calificare inclusiv pentru persoane care nu au absolvit 10 clase.
- Dezvoltarea de specializări în economie socială în instituțiile de învătământ din București.
- Formări profesionale specifice pentru personalul care lucrează cu persoane din categorii vulnerabile și dezvoltarea de noi roluri precum specialist în inserție socio-profesională, atât pentru serviciile publice cât și private.
______