Solidaritatea este povestea noastră, dar și povestea lor. Este o poveste care ne-a învățat despre reziliență și speranță. Despre curajul de a o lua de la capăt. Iată ce am realizat într-un an de proiect.
De un an de când am început proiectul “Solidaritate Fără Frontiere” am cunoscut sute de persoane refugiate din Ucraina. Am sprijinit aceste persoane să se familiarizeze cu noua lor țară gazdă și să își găsească un loc de muncă pe piața din România.
Medici, ingineri, avocați, croitori, studenți sau persoane necalificate care au fost nevoite să fugă din calea războiului au fost consilitate de lucrători sociali și mediatori pe piața muncii din cadrul organizației Ateliere Fără Frontiere cu scopul de a-i ajuta să se integreze profesional și să cunoască angajatori potriviți care i-ar putea angaja în compania lor.
La finalul acestei călătorii am organizat Conferința de final de proiect intitulată „𝐈𝐧𝐭𝐞𝐠𝐫𝐚𝐫𝐞 𝐬̦𝐢 𝐈𝐧𝐜𝐥𝐮𝐳𝐢𝐮𝐧𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐂𝐨𝐦𝐮𝐧𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐔𝐜𝐫𝐚𝐢𝐧𝐚” unde am vorbit despre rezultatele proiectului, bune practici și lecții învățate cu privire la procesul de integrare pe piața muncii din România pentru refugiații ucraineni, lucrul cu autoritățile și politicile care sprijină acest proces. Am invitat și o parte dintre ei să ni se alăture și să vorbească despre experința lor în țară.
Iată în mod concret realizările proiectului:
- Sprijinul unei comunități de 260 de ucraineni.
- Organizarea de cursuri de limba română pentru 126 de persoane. Cursurile de limba
română s-au desfășurat în 8 grupe, iar fiecare grupă a participat la 100 de ore, adaptate
pe nevoile de formare ale beneficiarilor. - Realizarea a 5 sesiuni de informare și capacitare pentru lucrători din ONG-uri despre
lucrul cu refugiați, la care au participat 59 de persoane. - Realizarea a 5 sesiuni de informare și capacitare pentru persoane refugiate din
Ucraina, la care am înregistrat 67 de participări. - Am organizat două workshop-uri cu subiectul „Necesitatea unor schimbări politice
pentru asigurarea unei mai bune integrări pe piața muncii a refugiaților ucraineni.”
atât pentru lucrătorii din ONG-uri, cât și pentru beneficiarii ucraineni . Am vorbit
despre bune practici în lucrul cu refugiații, date și statistici cu privire la implicarea și
rolul autorităților, despre experiența ucrainenilor cu angajatorii și companiile din
țară.
Manager-ul de proiect, Irina Mihai, relatează despre rezultatele obținute în proiect:
“În cadrul proiectului am ajutat sute de persoane din Ucraina să se familiarizeze cu piața
muncii din România prin a-și cunoaște drepturile și obligațiile, i-am ajutat să acceseze
servicii de ocupare, să ia contact cu diverși angajatori, precum și să recunoască și să
semnaleze abuzurile la locul de muncă.”
În cadrul proiectului am realizat două documente de cercetare, pe care le-am prezentat oficial pentru prima oară la Conferința de final. Primul este intitulat „Model de intervenție integrată socio-profesională pentru refugiații din Ucraina” care aduce în discuție modelul de intervenție elaborat pentru refugiații ucraineni plecând de la actualul model practicat de organizația noastră de-a lungul a 15 ani de experiență în integrarea pe piața muncii a persoanelor vulnerabile din România.
Al doilea document este intitulat „Raport privind evaluarea nevoilor unor schimbări politice pentru o mai bună integrare pe piața muncii a refugiaților ucraineni” și pune în discuție provocările și limitările întâmpinate de organizațiile care sprijină refugiații, precum și de beneficiari, în procesul lor de integrare. A evidențiat aspectele ce pot fi îmbunătățite în politicile publice și a abordat eforturile necesare din partea statului pentru a sprijini aceste persoane în procesul lor de integrare.
Iată o parte din concluziile și recomandările regăsite în raport:
- Societatea civilă românească a demonstrat un angajament puternic în sprijinirea refugiaților ucraineni, pentru a răspunde nevoilor de bază, cum ar fi locuirea, hrana și serviciile medicale esențiale.
- Ulterior societatea civilă s-a orientat către sprijinul integrării acestora pe piața muncii, abordând barierele specifice acestui proces, precum dificultățile lingvistice și recunoașterea calificărilor obținute în Ucraina.
- Cursurile de limba română și engleză, precum și cele de calificare au avut un impact pozitiv pregătind un număr semnificativ de refugiați ucraineni pentru integrarea pe piața muncii.
- Analiza datelor obținute în cadrul sondajului adresat angajatorilor arată că refugiații ucraineni ocupă o varietate largă de poziții și sunt activi în multiple sectoare ale pieței muncii din România.
- Platforme de locuri de muncă dedicate refugiaților ucraineni și organizațiil neguvernamentale și ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), au contribuit semnificativ la facilitarea accesului acestora pe piața muncii din România.
- Îmbunătățirea serviciilor de consiliere ocupațională și mediere pe piața muncii.Organizarea de campanii de informare în rândul refugiaților ucraineni asupra drepturilor și serviciilor de ocupare existente.Diversificarea ofertei cursurilor de formare profesională.Stimularea dezvoltării inițiativelor de economie socială în care refugiații ucraineni să fie grup țintă eligibil.
- Continuarea oferirii cursurilor de limba română.
- Stimularea antreprenoriatului în rândul refugiaților ucraineni.
Nu în ultimul rând, ne-a bcurat enorm să avem alături câteva persoane din Ucraina care au beneficiat de programele proiectului nostru. A fost emoționant să îi vedem alături de noi și să le ascultăm experiența de a trăi în țara noastră și de a învăța să ia viața de la început.
Împreună putem contribui astfel la sprijinirea refugiaților și la dezvoltarea unui mediu mai inclusiv și solidar în România.
Proiectul este derulat de Asociația Ateliere Fără Frontiere, în parteneriat RISE România – Rețeaua Română a Economiei Sociale și beneficiază de o finanțare în valoare de 226.737 euro, prin programul Active Citizens Fund – Romania, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
