Piața muncii din România, văzută din toate unghiurile
Ce am aflat la masa rotundă dedicată angajatorilor incluzivi
În cadrul Târgului de Joburi pentru un Viitor Incluziv, care a avut loc în București, pe 28 aprilie, a avut loc masa rotundă dedicată angajatorilor incluzivi, organizată în cadrul proiectului SkillSphere: Equipping Vulnerable Youth for Success, derulat de Ateliere Fără Frontiere (AFF).
Discuția a adus împreună reprezentanți ai ANOFM, ai mediului de afaceri, ai ANPDPD și ai societății civile, și a scos la iveală provocările cu care se confruntă tinerii NEET (și nu numai) în integrarea pe piața muncii, bariere administrative, lipsa informării și nevoia de sprijin personalizat. Sunt exact provocările pe care proiectul SkillSphere și-a propus să le adreseze, prin cursuri gratuite, mentorat și internshipuri care fac legătura directă între tineri și angajatori incluzivi.
Statul are instrumente. Problema e cum ajung la oameni
Reprezentanta AMOFM, Felicia Drăgan, a vorbit despre o serie de măsuri deja existente sau în curs de implementare: prima de stabilitate pentru tinerii NEET (1.000 lei/lună în primul an, 1.250 lei/lună în al doilea, prin Ordonanța 11), subvenții pentru angajatori care recrutează persoane din categorii vulnerabile, precum tineri NEET, mame singure, persoane peste 50 de ani și persoane care au ieșit din detenție.
Există și cursuri de calificare cu subvenție de 5 lei/oră, accesibile inclusiv persoanelor fără studii liceale, de lucrător comercial, îngrijitor spații verzi, dar și în domenii mai noi, precum manichiură sau frizerie, identificate ca fiind de interes real pentru tineri.
Aceste măsuri au un potențial real, dar eficiența lor depinde de cât de bine ajunge informația la cei care au nevoie de ea, mai ales în mediul rural, unde serviciile de ocupare sunt mai puțin prezente. Participanții la discuție au remarcat că țările care au reușit să reducă rata tinerilor NEET sunt cele care au dus serviciile mai aproape de oameni, prin echipe mobile și puncte de informare la nivel local, de exemplu în primării.
O direcție similară a fost menționată și ca soluție pentru România: crearea unor canale accesibile la nivel comunitar, prin care tinerii din zonele mai izolate să afle despre oportunitățile existente și să fie sprijiniți să le acceseze.
„De ce să import forță de muncă, când am oameni aici care vor să muncească?"
O intervenție importantă a venit din partea lui Lestat Monroe, fondatorul și vicepreședintele Romanian Diversity Chamber of Commerce, care a povestit despre o femeie de etnie romă, cu o ușoară dificultate de vorbire, care lucra informal la intrarea unui mare magazin, fără să fie angajată, pentru că „nu avea actele în regulă”.
Pentru a obține documentele necesare angajării, compania ar fi trebuit să investească aproximativ 1.000 de euro, sumă mult mai mică decât costurile asociate aducerii unui lucrător din afara țării, dar investiție pe care companiile, de regulă, nu sunt dispuse să o facă.
Concluzia lui a fost clară: companiile trebuie să trateze incluziunea ca pe o investiție, nu ca pe o problemă a altcuiva. Nu se pot baza exclusiv pe stat sau pe ONG-uri pentru a rezolva bariere administrative care, de cele mai multe ori, pot fi rezolvate cu puțin efort și resurse.
Acest tip de barieră, administrativă, de informare sau de prim contact, este exact ceea ce blochează frecvent integrarea persoanelor din medii vulnerabile pe piața muncii, inclusiv tineri NEET. SkillSphere, programul derulat de Ateliere Fără Frontiere pentru tinerii NEET, este construit special pentru a depăși aceste obstacole: prin cursuri gratuite, sprijin în obținerea documentelor necesare și mediere directă cu angajatori incluzivi, tinerii ajung pregătiți la prima întâlnire cu un potențial loc de muncă, fără ca lipsa unui act sau a unei informații să mai fie motivul pentru care o oportunitate se pierde.
Servicii sociale de activare vs. protecție pasivă: de unde vine, de fapt, blocajul
România alocă aproximativ 14-16% din PIB pentru protecție socială, cel mai mic procent din Uniunea Europeană (comparativ, Franța alocă peste 30%), potrivit Eurostat. Dar problema este, dincolo de cuantum, modul în care sunt distribuiți acești bani: preponderent către măsuri pasive de protecție socială (indemnizații, ajutoare sociale, prestații) și prea puțin către măsuri active de ocupare și servicii de suport.
Aici, Ștefania Neagoe, manager comunicare AFF, a făcut o distincție esențială, una care nu opune cele două abordări, ci le clarifică rolurile.
Protecția socială pasivă este plasa de siguranță a oricărui stat: indemnizația de șomaj, ajutorul de incluziune, indemnizațiile pentru boală sau creșterea copilului. Rolul ei este să prevină sărăcia extremă și să asigure un venit în perioadele de criză din viața unui om. Este indispensabilă și nu trebuie demonizată; fără ea, mulți oameni nu ar supraviețui pur și simplu de la o lună la alta.
Serviciile de activare, în schimb, intervin acolo unde sprijinul financiar singur nu este suficient. Ele pornesc de la o logică de investiție socială: nu doar să susții o persoană cât timp este în dificultate, ci să o ajuți să-și recapete autonomia economică.
Concret, vorbim de măsuri de activare pentru ocupare, precum informare și consiliere profesională, mediere pe piața muncii, formare profesională, locuri de muncă subvenționate sau protejate, combinate cu servicii sociale de acompaniere: consiliere pentru angajare asistată, consiliere psihologică, sprijin pentru locuire, acte de identitate, acces la sănătate.
Exact acest model îl aplică Ateliere Fără Frontiere prin programele sale de inserție socioprofesională, inclusiv SkillSphere, nu o alternativă la prestațiile sociale, ci pasul următor: schimbarea traiectoriei oamenilor, nu doar alinarea temporară a situației lor.
Cercetările și practica europeană arată însă că activarea funcționează doar dacă este însoțită de resurse. Pentru ca integrarea pe piața muncii să fie durabilă, persoanele din grupurile dezavantajate au nevoie de servicii de ocupare personalizate, de servicii sociale și de alte forme de sprijin care să le crească șansele de angajare.
Investiția în astfel de politici de activare ar economisi cheltuiala publică pentru sănătate, securitate publică, justiție, privare de libertate, probațiune, șomaj, formare/ calificare, sănătate (adicții, boli transmisibile), șomaj și ar transforma beneficiarii pasivi în contribuabili plătitori de taxe și impozite.
De aceea, tendința europeană este către „incluziune activă”: combinarea venitului minim cu accesul la servicii, astfel încât oamenii să nu primească doar bani, ci și sprijin pentru a depăși barierele structurale care îi țin departe de un loc de muncă. Iar asta presupune ca instituțiile responsabile, agențiile de ocupare, direcțiile de asistență socială, să lucreze integrat, nu în paralel.
Discuția a confirmat ceea ce constatăm zilnic: intervenția pentru tinerii NEET a avut rezultate limitate în trecut tocmai din cauza acestei lipse de cooperare între instituții.
Mentalitate, mai presus de resurse
Seminarul s-a încheiat pe o notă pe care o considerăm esențială: problema nu este (doar) financiară, ci de mentalitate, atât din partea statului, cât și din partea companiilor. Nevoia de a trece la „hai să facem”, în loc de „e vina altuia” sau „să așteptăm să se facă”.
Există deja companii care își asumă rolul activ în incluziune. Există instituții care, încet, își digitalizează și extind serviciile. Iar prin proiecte precum SkillSphere și prin intreaga activitate a Ateliere Fără Frontiere, ne propunem să fim liantul dintre acești actori, tineri NEET, persoane din medii vulnerabile, angajatori incluzivi și instituții publice, pentru ca discuțiile de la mese rotunde să se transforme în angajări reale.
Despre Târgul de Joburi pentru un Viitor Incluziv
Masa rotundă a fost parte a Târgului de Joburi pentru un Viitor Incluziv, ediția a III-a, organizat de Ateliere Fără Frontiere, o inițiativă dedicată persoanelor din medii vulnerabile și angajatorilor incluzivi. Evenimentul a oferit acces direct la oferte de muncă din domenii precum retail, logistică, HoReCa, producție și curierat, consiliere profesională personalizată și un spațiu de dialog real între candidați și companii.
Despre SkillSphere: Equipping Vulnerable Youth for Success
SkillSphere este un program finanțat de Uniunea Europeană prin SI+ prin care Ateliere Fără Frontiere oferă tinerilor NEET (18-29 de ani) cursuri gratuite de formare profesională și acces la internshipuri și oportunități de angajare, în colaborare cu alte ONG-uri din Bulgaria și Italia și instituții partenere.
Dacă știi un tânăr care s-ar putea încadra în acest profil, trimite-i formularul de înscriere.
