0

Ca parte deosebit de importanta din parcursul de insertie al tuturor angajatilor AFF, ne angajam sa cautam cursuri si specializari pentru a-i ajuta pe angajatii nostri sa isi imbunatateasca sansele la un loc de munca mai bun odata ce fac urmatorul pas in cariera lor.

Ne bucuram sa va povestim despre Georgeta Stangaciu, colega noastra de la remesh si luna aceasta proaspat absolventa a cursului de Croitorie din cadrul Colegiului UCECOM „Spiru Haret”.

AFF: Buna, Georgeta! Cum ai ajuns sa faci cursul de croitorie de la UCECOM?

G: Eu mi-am dorit foarte mult un curs de croitorie. De la inceput. A trebuit sa trec de primii pasi: Parcursul de la incepator la junior, la senior si acum specialist si am putut face si scoala.

AFF: Tu ti-ai ales scoala? Stiai de UCECOM?

G: Nu. Adela (Coordonatoarea noastra pe departamentul social) mi-a gasit. Mi-a zis unde e si m-am dus sa ma inscriu. Am vrut sa ma duc singura. Am zis “Buna ziua, sunt de la Ateliere Fara Frontiere si vreau sa ma inscriu la cursul dumneavoastra”. I-am dat toate actele si mi-a zis ca in septembrie, odata cu copiii, incep scoala.

AFF: Si cum a fost experienta de acolo? Ai avut o profesoara?

G: Am avut o profesoara de nota 10. Vreau sa iti spun sincer, n-au fost perioade cand am fost zi de zi cum trebuia pentru ca eram cu serviciul. Doamna aceasta m-a ajutat foarte mult. In primul rand m-a invatat la masina. Chiar daca stiam deja cate ceva, multe nu se fac la fel, m-a invatat tipare.

AFF: Si ti-a placut? Simti ca te-a ajutat?

G: Eu mi-am dorit de mic copil. Mi-a placut croitoria de cand eram mica. Cusaturile facute manual si cand ne arata la curs cum sa facem o butoniera, mi-am adus aminte de copilarie. Si le-am ajutat si eu. Erau fete care nu stiau deloc masina.

AFF: Si le-ai aratat tu ce ai invatat aici?

G: Doamna m-a lasat pe mine sa le arat cum se pune ata in masina si ce mai stiam eu. In schimb, doamna m-a invatat cum sa folosesc o masina mai mare. Sincer iti spun ca la inceput imi era frica. Mi s-a parut cea mai grea masina cu patru ate. Si am venit odata la scoala, deja pregateam fusta pentru examen si mi-a zis sa o cos cu masina aia. I-am zis: “Doamna, imi e frica!”. M-a intrebat cum sa-mi fie frica mie, care stiam atatea feluri de masini. Mi-a zis “Hai, cum stii sa apesi pe pedala la celelalte stii si la asta”. Am pus piciorul pe masina si cand a vazut cat de drept am tras m-a intrebat cum adica nu stiam sa cos cu ea. Pentru mine a fost o bucurie.

AFF: Si ce altceva ai mai invatat?

G: Ne-a invatat foarte multe. Fusta, sacou, pantalon, am invatat tiparele. Foarte mult mi-ar placea sa lucrez intr-un atelier unde as putea lucra cat mai multe si diferite modele.

AFF: Si la final cum a fost? Ati avut un examen?

G: Da, ne-a spus doamna sa ne facem un produs sa fie gata. Si eu am considerat ca produsul pe care stiu eu sa il fac cel mai bine e fusta. Si am facut fusta. M-a ajutat si Roxana (Responsabila pentru atelier remesh), mi-a mai explicat cateva lucruri. Am facut tiparul, am luat masurile, am croit fusta si dupa aia m-a lasat singura sa o fac. Pe 28 februarie, la examen toata lumea tremura de frica si emotii. Ne-au pus intrebarile si eu am raspuns asa cum invatasem eu. Pe urma ne-au pus sa le aratam produsele. A venit domnul director si s-a uitat la produse. Mi-a zis domnul director: „Georgeta, eu ma asteptam ca tu sa te tii.” Si uite acum asteptam diploma.

AFF: Deci ai luat.

G: Da! Am petrecut dupa aceea. Am fost la restaurantul de langa scoala. A fost frumos.

AFF: Ne bucuram foarte mult pentru tine, Georgeta! Ne bucuram ca ai obtinut aceasta diploma si ca faci ceea ce iti place. Speram din tot sufletul sa te ajutam sa iti gasesti un loc de munca in domeniu si sa poti sa iti indeplinesti toate dorintele. Iti multumim ca faci parte din echipa Ateliere Fara Frontiere!

Comments

comments

Adauga un comentariu